Istoria sistemelor Unix în România poate fi împărţită în următoarele faze:

1980--1990 Faza samizdat Existau cunoştinţe teoretice despre Unix (în special legate de limbajul de programare C) şi o cantitate minimă de surse şi documentaţii de Unix-V7, de exemplu la ITC (L.G. Ionescu) distribuite în regim de samizdat.

1992--1996 Faza academică. Programul Free Unix for Romania (condus de Marius Hâncu si apoi de Teodor Lungu) început în anul 1992, a dus la constituirea primei generaţii de utilizatori de Linux la noi în ţară. Programul a constat în contribuţii ale unor donatori români stabiliţi în străinătate, o donaţie a Fundaţiei Soros pentru achiziţionarea de carti care au ajuns la numeroşi beneficiari. Acest program s-a desfăşurat în paralel cu dezvoltarea primelor proiecte de reţele metropolitane şi naţionale conectate la Internet, adică roedu.net (condus de Nini Popovici) şi RNC (condus de Eugenie Stăicuţ).

• Prezentare facută de Marius Hâncu, la Rose '1993 si un interviu acordat revistei Open pe aceeasi tema.
• Programul conferinţei ROSE-1995 si o descriere post factum a desfăşurării conferinţei.
• Programul conferinţei ROSE-1996

Acest prim val a avut loc la nivelul structurilor existente, adică în facultăţile de profil din Politehnică (fac. de electronică, prof. Bodea; fac. de automatică/calculatoare, prof. Irina Atanasiu, Nini Popovici), institutele de cercetări (IIRUC, ICI), a unor organizaţii non-profit (cum ar fi GURU, condus de Alexandru Rotaru) şi comerciale sau a unor persoane private (cercetători, studenţi, hobişti) conectate într-un fel sau altul la aceste structuri. Primul val s-a manifestat prin mijloace specific academice: acţiuni educaţionale mai mult pe bază de voluntariat, prezenţa unor personalităţi academice locale sau internaţionale, conferinţe cu caracter primalmente academic (conferinţele ROSE).

Rezultatul acestor manifestări a fost apariţia unui număr de administratori de sistem, programatori şi utilizatori de Linux, care vor face posibilă, printre altele, expansiunea reţelei Internet în România.

Dar vremurile s-au schimbat şi conferinţa ROSE nu s-a mai putut organiza în 1997. O referinţă nostalgică la acele timpuri se găseşte în acest editorial.

1997--2002. Faza comercială. Înainte de 1989 nu exista un sector comercial de calculatoare de consum în România, ci doar un sector academic/instituţional, adică o reţea de servicii în centrul căreia se aflau Fabrica de Calculatoare, IIRUC, ICI, ITC, FEPER, ICPE şi reţelele naţionale de centre de calcul şi suport tehnic ale IIRUC şi ICI.

Piaţa de software şi servicii informatice s-a constituit progresiv până în 1996--1997. Acestei pieţe nu i-au lipsit atât ofertanţii cât clienţii, care la început au fost aceleaşi organizaţii `centrale' şi care au fost alimentate la început de companii fondate de foşti angajaţi ai lor. Prin '96 a început expansiunea serviciilor de IT, mai întâi cu vânzări de clone PC, apoi şi cu servicii Internet comerciale. În această perioadă, modalitatea de manifestare socială cea mai răspândită a constat în târguri şi expoziţii de calculatoare, gen CERF.

Iniţial, expansiunea pieţei de consum de produse informatice s-a axat pe sisteme Windows, dar în scurt timp a început să crească un sector al pieţei bazat pe Linux, reflectând expansiunea deosebită a acestui sistem de operare pe piaţa mondială. Distribuţia de RedHat Linux de către revista Chip şi mai recent prevalenţa importantă a calculatoarelor cu Linux preinstalat în magazine cum sunt Metro şi Carrefour sunt exemple care se încadrează în acest proces.

Cele mai notabile întâlniri profesionale din această perioadă [cunoscute de noi] au fost manifestările de la Ilieni, Baile Felix şi Sf. Gheorghe.

2002--viitorul apropiat. Faza Internet. Odată cu generalizarea accesului ieftin la Internet, Linux-ul şi sistemele cu surse deschise au pătruns masiv în România. Educaţia în chestiuni de Linux este accesibilă imediat oricărui elev de liceu suficient de interesat, chiar dacă ignoră numeroasele cărţi şi produse Linux comercializate la preţuri minimale pe piaţă.

Manifestarea socială cea mai răspândită în această perioadă pare a fi lista de discuţii pe Internet sau publicaţia accesibilă pe Web, deşi există şi periodice tipărite dedicate Linux (Linux Magazin de exemplu) sau rubrici de Linux în periodice generale de calculatoare.

Viitorul mai îndepărtat este imprevizibil. Nu putem spera să spunem ceva despre el decât urmărind, poate, procese din trecut, încercând să recunoaştem începuturi ale unora similare în prezent şi ghicind prin analogie cum vor evolua ele în viitor. De exemplu, putem observa că tehnologia Unix, adoptată în instituţii izolate (dar importante) în anii '70 a `renăscut' sub numele de Linux la sfârşitul anilor '90, odată cu reţeaua Internet--poate pentru că, dintr-o dată, foarte multă lume a ajuns sa întâlnească aceleaşi probleme care au făcut Unix-ul util la AT\&T. Ce s-ar putea întâmpla în continuare ar putea fi ca alte tehnologii, mature şi cu aplicaţii masive, dar puţin cunoscute la scară globală, să ajungă să trăiască o fază de generalizare, un fel de renaştere a informaticii clasice.

Concluzie Răspândirea Unix/Linux în România a repetat, pe parcursul a 10 ani, istoria Unix/Linux în lumea occidentală (desfăşurată între 1970--2000), astfel încât, de bine de rău, comunitatea IT românească este azi sincronizată cu lumea internaţională. Istoria Unix-ului a cunoscut şi la nivel internaţional o fază samizdat (distribuţie informală de la echipa de la Bell Labs), o fază de răspândire academică (licenţierea de către AT&T a surselor de Unix către universităţi şi crearea unei generaţii de profesionişti care au crescut cu Unix-ul în facultate), o fază de explozie comercială în care lumea Unix, deşi a crescut în termeni cantitativi, a părut inundată de expansiunea informaticii de consum (Apple/Microsoft) şi în fine o fază de generalizare odată cu generalizarea accesului la Internet, fază căreia îi aparţine şi dezvoltarea sistemului Linux.

Autori români de software cu surse deschise

Societăţi non-profit ale utilizatorilor de Linux sau Unix din România

Portaluri web despre Linux

Publicaţii

Societăţi comerciale

Eforturi de localizare

Traduceri de documentaţii

Dacă cunoaşteţi istoria vreunei organizaţii, formale sau informale, comerciale sau necomerciale care este legată de istoria Unix sau Linux în România vă rugăm să ne scrieţi pentru ca să putem completa povestirea. Puteţi folosi, de exemplu, formularul de mai jos.